ANKETĂ | Conflictele politice din Consiliul Județean Satu Mare transformate în dosare penale
Din ce în ce mai multe dispute politice interne din cadrul Consiliului Județean Satu Mare par să fie transferate din sălile de ședințe în birourile procurorilor. În ultimele luni, unii directori ai instituțiilor subordonate administrației județene au ales să depună plângeri penale împotriva consilierilor județeni pe care îi consideră incomozi, în urma contestării sau blocării proiectelor lor. Totuși, verificările efectuate de organele judiciare au dus în numeroase cazuri la clasarea dosarelor, fără a confirma acuzațiile formulate.
Un exemplu notabil este un dosar obținut de PresaSM, care ridică întrebări serioase cu privire la utilizarea justiției penale pentru soluționarea disputelor politice, care ar trebui să fie tranșate prin dezbateri și voturi politice.
DENUNȚUL UNUI DIRECTOR ÎMPOTRIVA DOUĂ CONSILIERI JUDEȚENI
Conform unei ordonanțe a Parchetului de pe lângă Judecătoria Satu Mare, managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, Laszlo Robert Istvan, a formulat un denunț referitor la doi consilieri județeni din PNL: Horvat Alexandru și Riștea Aurelia Alina. Acesta a susținut că semnătura lui Horvat de pe un amendament, depus înainte de ședința extraordinară din 13 iunie 2025, ar fi fost falsificată. Amendamentul respectiv solicita scoaterea de pe ordinea de zi a unei rectificări bugetare, care ar fi dus la suplimentarea cu 100.000 de lei a bugetului instituției conduse de Laszlo.
DESCHIDEREA DOSARULUI PENTRU FALS
În urma plângerii, poliția a inițiat o urmărire penală pentru fals intelectual și uz de fals. Ulterior, încadrarea juridică a fost modificată la fals în înscrisuri sub semnătură privată. Au fost audiati martorii și persoanele implicate, iar cercetările au demonstrat că documentul contestat a fost, de fapt, semnat de ambii consilieri, înainte ca Horvat să plece în concediu. Aceasta a fost confirmată și de declarațiile reținute în ordonanță.
CLASAREA CAUZEI DE CĂTRE PROCURORI
După evaluarea probelor, procurorii au decis clasarea cazului, subliniind că acuzațiile nu se susțin. Prim-procurorul a explicat că semnătura, fiind recunoscută de către titular, nu poate constitui o infracțiune de fals în înscrisuri. Chiar și în ipoteza în care o altă persoană ar fi semnat cu acordul titularului, fapta nu ar întruni elementele necesare pentru a fi considerată falsificare.
RESPINGEREA PLÂNGERII ÎMPOTRIVA CLASĂRII
Nemulțumit de soluția inițială, directorul instituției de cultură a contestat această clasare, însă plângerea sa a fost respinsă de prim-procuror ca neîntemeiată. A fost, de asemenea, obligat să plătească cheltuielile judiciare avansate de stat.
ÎNTREBAREA LEGITIMĂ: CĂND SE TERMINĂ CONTROLUL ADMINISTRATIV?
Cazul acestui dosar ridică întrebări importante legate de utilizarea justiției penale în cadrul disputelor administrative. Deși justiția trebuie să rămână un instrument de protecție, abuzul acestui mecanism în scopuri politice generează un efect de intimidare asupra consilierilor, care ar putea renunța să conteste proiectele impuse de conducerea instituțiilor. Întrebarea rămâne: la ce radicalizare se ajunge atunci când instrumentul penal este folosit ca un mijloc de reglare a conturilor politice?
